Eu, Valeriu Munteanu, nu mă declar pro-european; eu sunt, am fost și voi rămâne un european adevărat. Eu nu mă declar pro-european pentru că eu m-am născut european; eu sunt român basarabean, născut în Europa și niciodată nu m-am simțit altfel.
Eu, am văzut întotdeauna Chișinăul ca pe o capitală europeană, nu ca pe un Binomo-grad.
Iată de ce toată viziunea și strategia mea, pe care le propun astăzi chișinăuienilor este una profund europeană, ca semnificație, ca structură și ca aspirație.
Eu am, spre deosebire de contracandidații mei o viziune profund și natural europeană, care gravitează în jurul ideii de dezvoltare și urbanizare.
Eu sunt singurul care vă propune cercul virtuos al dezvoltării: creșterea autonomiei locale—realizarea unei strategii integrate (master-plan)—obținerea finanțării transparente a marilor proiecte—execuția proiectelor—prosperitate pentru toți cetățenii municipiului.
Eu vreau să aduc Aeroportul în patrimoniul orașului, eu vreau să construiesc o centrală electrică în cogenerare nouă pentru oraș, eu vreau Termoelectrica în patrimoniul orașului; toate acestea pentru că vreau să cresc valoarea patrimoniului orașului. Eu mai vreau și oprirea pe loc a banilor din impozitele și taxele plătite de chișinăuieni. Toate acestea vor face din Chișinău un municipiu care poate să fie finanțat cu bani mulți (2 miliarde Euro), pe baze transparente (prin obligațiuni emise la bursă), pe termen lung (cu scadențe de peste 10 ani) și în baza unor proiecte mari de infrastructură.
Eu propun să procedăm cu Capitala noastră în mod înțelept; nu vă propun să turnăm asfalt, la întâmplare, peste 1000 din cele 1500 de gropi din Capitală. Eu vă propun să facem ceea ce au făcut toate capitalele din Europa: să concepem o strategie de dezvoltare pe termen lung, care să includă mari proiecte de infrastructură urbană; aceasta va fi realizată cu sprijinul agențiilor internaționale, care știu să facă astfel de strategii.
Strategia de dezvoltare va fi aprobată prin referendum local și nu va putea fi schimbată de politicieni; de acum înainte nu se va mai putea ca orice politician să facă ce proiect vrea, care să asfalteze o stradă, care să facă o parcare. De acum înainte se vor realiza doar proiectele așa cum sunt înscrise în strategie.
Toate capitalele europene au astfel de strategii (master-plan) și numai în baza lor se finanțează, prin împrumuturi sau prin fonduri europene. Noi de ce să nu fim la fel?
Toate guvernele de până acum au luat banii chișinăuienilor și i-au cheltuit pentru buzunarul propriu sau pentru fanteziile lor.
Binomul și slugile acestuia arată cu degetul gropile din municipiu și îl acuză pe Dorin Chirtoacă de acestea. Dar timp de 9 ani au furat banii care se cuveneau Capitalei. Au strâns impozite și taxe de la chișinăuieni (jumătate din cât strâng din toată Republica Moldova) și au risipit banii sau i-au sifonat în conturile lor off-shore.
Bugetul Chișinăului, cu peste 800 000 locuitori, în anul 2018 este de 243 milioane USD.
Dacă din furtul miliardului, jumătate erau banii colectați în Chișinău, am fost furați de două bugete anuale!!!
Dar noi nu plătim doar miliardul furat, ci și dobânzile aferente!
Astfel, Ministerul Finanțelor a emis și transmis Băncii Naționale a Moldovei, la 4 octombrie 2016, obligațiuni de stat în sumă de aproximativ 13 miliarde de lei, în volum egal cu suma creditelor neachitate de către „Banca de Economii” S.A., BC „Banca Socială” S.A. și BC „Unibank” S.A. Băncii Naționale la data emiterii obligațiunilor de stat. Obligațiunile de stat au fost emise pe termene de la 1 an până la 25 de ani. Răscumpărarea obligațiunilor de stat va fi efectuată în baza unui grafic agreat cu Banca Națională a Moldovei. Dobânzile vor fi achitate semi-anual, cu excepția cupoanelor pentru primul an.
Ministerul Finanțelor a transferat către Banca Națională a Moldovei suma care acoperă dobânzile și costul valorilor mobiliare de stat (VMS) cu maturitatea de un an, emise în toamna anului 2016. Suma achitată în 2017 Băncii Naționale de către Ministerul Finanțelor este de 668 milioane lei, reprezentând răscumpărarea obligațiunile de stat cu termenul de circulație 1 an (50 milioane lei) plus dobânzile pentru tot volumul de obligațiuni emise în 2016 (618 milioane lei). Adică 37, 5 milioane USD sunt doar dobânzile pe 2017, așasea parte din bugetul municipiului Chișinău. Bugetul nostru ar fi fost mai mare cu 20 milioane USD dacă nu era acest nenorocit de miliard furat!
Iată de ce vreau să impun ca banii colectați de stat din Chișinău, de la Chișinăuieni, să rămână aici: să putem să-i investim în dezvoltare și să nu îi mai fure Binomul!
Vreau o centrală electrică în cogenerare în proprietatea Chișinăului
În primul rând, pentru că schema prin care importăm astăzi energie a sărăcit populația orașului nostru: în iulie 2016, intermediarul „EnergoKapital” a scos din regiunea transnistreană peste 19 milioane de dolari sub formă de dividende. Banii au fost plasați pe conturile unei companii offshore din Hong-Kong, iar toată operațiunea ar fi avut loc prin intermediul Victoriabank din Moldova. Dezvăluirea a fost făcută de către un anchetator din stânga Nistrului, Alexandru Harcicov, la un post de televiziune local. Anchetatorul de la Tiraspol a pus la dispoziția pretinșilor parlamentari transnistreni un șir de documente care demonstrează că de pe conturile „Energokapital”, deschise la Victoriabank, au fost transferați bani unei companii offshore.
În cadrul unei conferințe de presă din 30 martie 2017, Igor Dodon a prezentat rezultatele întrevederii sale cu „președintele” Transnistriei, Vadim Krasnoselskii. Șeful statului a menționat că a fost atins inclusiv subiectul energetic. „Krasnoselskii m-a asigurat că acea schemă de la 1 aprilie nu va mai fi. Eu sunt foarte curios ce se va întâmpla, fiindcă de la 1 aprilie nu se va mai livra energia electrică prin această schemă, deoarece ei au exclus „Energokapitalul”. Și asta este foarte important. Mă bucur că aici poziția mea cu a lui Krasnoselskii coincide. Nu trebuie să fie niciun intermediar. De la asta pierde consumatorul din Moldova care e nevoit să plătească mai mult”, a specificat Igor Dodon.
„Energokapital este furnizorul Centralei de la Cuciurgan și ne vinde energie electrică la un preț de 6,7 cenți per kilowatt/h. După sistarea importului de energie electrică din Ucraina, Energocom a fost nevoit să încheie un contract nou cu furnizorul de enrgie electrică de la Cuciurgan. Oferta companiei Energokapital a fost mai avantajoasă decât cea a Centralei de la Cuciurgan, care ne livra energie electrică la un preț de 6,8 cenți/kWh”, a precizat viceministrul Economiei, proaspăt arestatul Valeriu Triboi. Să știți, dragi chișinăuieni, că prețul de 6,7 cenți/kwh este cel mai mare preț de import al energiei electrice din toată Europa de Est.
În al doilea rând, Centrala Cuciurgan produce energie electrică din gazul importat de Moldovagaz de la Gazprom, gaz pe care TiraspolTransgaz îl oprește samavolnic în așa-numita republică nistreană și pe care regimul separatist nu l-a plătit niciodată.
În al treilea rând, la Chișinău firma românească Transgaz va aduce, până în 2019, un gazoduct cu capacitate de 2 miliarde metri cubi/anul; acest gazoduct va transporta gazul românesc de la Iași-Ungheni și acest gaz ar putea să nu fie distribuit de către Moldovagaz, căci așa le va dicta stăpânul de la Moscova. Deci vom avea gazul adus la Chișinău și nu vom ști ce să facem cu el. Oricum, chiar dacă acest gaz va intra în sistemul de distribuție, Republica Moldova toată nu consumă mai mult de 1 miliard metri cubi/anual. Cu gazul care rămâne ce să facem? Să îl trimitem înapoi?
Vreau un oraș funcțional, cu magistrale de transport care să ajute traficul, nu să-l îngreuneze.
Eu aplic principiul european al „mobilității urbane”, nu vând gogoși!
Vreau să scot calea ferată din oraș; vreau să întregesc orașul, așa cum îi stă bine unei capitale europene. O Capitală europeană se sprijină pe o infrastructură „inteligentă”. Cu cât sistemul de transport este mai aproape de nevoile orașului, cu atât viața devine mai plăcută, gradul de urbanizare crește și investițiile vin. Două sunt proiectele mari pe care vreau să le realizez:
- Un aeroport mare, pe măsura unei Capitale, care să ne aducă investitori adevărați și care să aducă Europa mai aproape de noi;
- O magistrală rutieră care să înlocuiască calea ferată și care să unească orașul, nu să îl împartă, așa cum face actuala cale ferată; voi realiza, în schimb, un inel feroviar care să ocolească Chișinăul și să aducă un mijloc complementar de transport.
Vreau să aduc investiții și slujbe bine plătite pentru chișinăuieni
Toate marile capitale ale Europei au, împrejurul lor, o cadevărată centură industrială și logistică. De ce? Pentru că toate au o Zonă Metropolitană, care extinde funcțiunile orașului și care răspunde nevoii de urbanizare.
Eu asta vreau, vrea să urbanizez zona adiacentă a Chișinăului, aducându-i acestuia o noua dimensiune — cea industrială și logistică.
Și pentru că investitorii nu găsesc loc pentru afacerile lor și nici infrastructură de transport și energetică, eu vreau să înlătur aceste bariere: vreau să construiesc două obiective mari lângă Chișinău: un parc industrial și unul tehnologic (pentru IT&C), pe care să le leg de oraș cu drumuri moderne și funcționale, cu transport public adecvat și în care să aduc toate utilitățile necesare: gaze, apă și electricitate. Investitorii vor putea să vină și să umple aceste spații industriale cu propriile echipamente și utilaje. Acest program va aduce pentru chișinăuieni slujbe bine plătite, nu salarii mici ca până acum. Copii noștri talentați nu vor mai trebui să plece la mii de kilometri pentru a câștiga un salariu bun, vor găsi acest lucru lângă casă.
Tot lângă Chișinău, în Zona Metropolitană, voi aduce două noi hyper-market-uri, tot după model european și un mare magazin de bricolaj. Cumpărăturile pentru casă vor deveni o plăcere pentru sutele de mii de chișinăuieni, care vor găsi într-un singur loc tot ce au nevoie, fără nervi, fără timp pierdut inutil și la prețuri mai bune decât până acum.
Întru argumentarea celor expuse, propun criticilor mei câteva surse majore despre locul și rolul unei capitale europene
1. „Supporting decentralisation, local governance and local development through a territorial approach”,Directorate-General for Development and Cooperation – EuropeAid,ISSN 1977-6411, Brussels • Luxembourg, November 2016 — https://europa.eu/capacity4dev/file/32190/download?token=KDvjKUTr 2. Carta europeană a autonomiei locale, Strasbourg, 15 octombrie 1985ART. 3 Conceptul de autonomie locală
ART. 4 Întinderea autonomiei locale
ART. 9 Resursele financiare ale autorităților administrației publice locale
3. Avizul Comitetului Regiunilor privind descentralizarea în Uniunea Europeană și rolul autonomiei locale și regionale în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor UE2013/C 139/08 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Evoluția descentralizării în Europa de la publicarea ultimului aviz pe această temă în 2005 11. constată că Tratatul de la Lisabona din 2009 a dus la consolidarea principiului subsidiarității și la ancorarea identității regiunilor și localităților în tratat, ceea ce a încurajat apoi mai multe state membre să planifice sau să implementeze reforme instituționale pentru o descentralizare mai cuprinzătoare și pentru o consolidare a nivelului local și regional; 12. constată, prin urmare, că, în general, descentralizarea a luat amploare în majoritatea statelor membre. CoR este însă profund îngrijorat de tendințele antagoniste din unele state membre, în care autonomia financiară a autorităților locale și regionale sau autonomia administrativă a nivelului local au fost reduse în mod substanțial; 14. în acest context, constată cu satisfacție că – nu în ultimul rând ca urmare a inițiativei CoR – conceptul de guvernanță pe mai multe niveluri s-a impus în dezbaterile politice europene, fapt care ar putea contribui de asemenea la combaterea unor eventuale tendințe negative cu privire la descentralizare; Descentralizarea financiară
Viziuni pentru viitorul Europei
Recomandări
|