Valeriu Munteanu a învățat la gimnaziul din satul natal până în 1996, după care a trecut la Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” din Chișinău, pe care l-a absolvit în 1999. În același an s-a înscris la Universitatea „Valahia” din Târgoviște, România, la Facultatea Științe Juridice, unde a obținut licența în drept în 2003, iar ulterior a urmat cursuri de masterat la Universitatea din București, Facultatea „Sociologie și Asistență socială”.
În cadrul alegerilor locale generale din 3 iunie 2007, a fost ales primar în satul Floreni din raionul Anenii Noi.
Pentru alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, Valeriu Munteanu a fost inclus pe locul 37 în lista de candidați ai Partidului Liberal, nereușind să acceadă în parlament. Câteva luni mai târziu, la alegerile parlamentare anticipate din iulie 2009, Valeriu Munteanu a fost inclus pe locul 17 în lista candidaților PL, ceea ce a constituit o urcare importantă pentru tânărul primar din Anenii Noi, care devine deputat.
Activitate parlamentară (2009—2015)
Deputatul Valeriu Munteanu a fost, în mod constant, lider la capitolul Inițiative legislative, luări de cuvânt și dezbateri parlamentare.
În parlamentul de legislatura a XIX (2010—2014) a venit cu cele mai multe inițiative parlamentare — 113 proiecte de acte normative înaintate plenului Parlamentului, între care declararea zilei de 25 decembrie drept zi de sărbătoare (Crăciunul pe stil nou) sau proiectul de Hotărâre privind ieșirea din CSI. Toate inițiativele se află pe pagina Parlamentului.
În aceiași perioadă, Valeriu Munteanu a fost deputatul cu cele mai multe luări de cuvânt.
În timpul aflării Partidului Liberal în opoziție (2013—2015), deputatul Valeriu Munteanu a sesizat în mod constant Curtea Constituțională, fiind autorul celor mai multe sesizări la Curtea Constituțională (circa 25), printre care:
- Sesizarea prin care a fost constituționalizată limba română;
- Sesizarea prin care a fost contestată neutralitatea Republicii Moldova și constatată prezența ilegală a trupelor militare ruse în stânga Nistrului;
- Sesizarea privind controlul constituționalității unor prevederi legale ce vizează încălcarea drepturilor copilului, prin micșorarea indemnizației de maternitate și a indemnizației pentru creșterea și îngrijirea copilului, până la împlinirea vârstei de trei ani;
- Sesizare privind neconstituționalitatea concesionării Aeroportului Chișinău.
Activitate ministerială (2015—2017)
La 30 iulie 2015 a fost numit în funcția de Ministru al Mediului. La 29 mai 2017 a depus cerere de demisie din această funcție. În mai puțin de doi ani în fruntea ministerului Mediului a reușit să revigoreze acest domeniu și să efectueze o serie de acțiuni și reforme necesare, printre care:
- interzicerea vânătorii la iepuri, elani, potârnichi, gâște sălbatice, găini mlăștinoase, prepelițele și alte părăsi și animale. Interzicerea vânătorii la iepurele de câmp, împreună cu intensificarea controalelor din partea inspectorilor de mediu, a condus la o sporire numerică semnificativă a efectivului de specii cinegetice. După plecarea lui Valeriu Munteanu de la Ministerul Mediului, noua conducere a permis vânatul unui număr impunător de specii cinegetice, inclusiv dintre cele la care a fost interzis vânatul în ultimii doi ani;
- interzicerea arendei pădurilor, vine să combată pierderea a mii de hectare de pădure valoroasă, majoritatea acestora fiind distruse de intervenții antropice barbare — construirea caselor multietajate, beciurilor, piscinelor, gardurilor din beton, drumurilor asfaltate și chiar a stadioanelor;
- interzicerea exportului de lemn brut, care are drept scop salvgardarea ramurii silvice și contracararea tăierilor ilicite;
- demolarea barajelor instalate ilegal de-a latul râului Răut, care are lungimea de 286 km și este cel mai mare afluent al Nistrului. Barajele, deși ilegale, aveau o vechime de câteva decenii, fiind folosite de localnici ca stăvilare întru capturarea peștelui;
- interzicerea pescuitului industrial pe râurile Prut și Nistru, care se practica de câteva persoane alese și aducea grave prejudicii faunei piscicole. Pentru prima dată de la independență încoace, nu a fost permis pescuitul industrial și comercial pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în obiectivele acvatice naturale. Astfel, cu excepția pescarilor amatori și sportivi, care aruncă o undiță-două, nu se va permite agenților economici să extragă sute de tone de pește, fapt care a dus la scăderea dramatică a biodiversității ihtiofaunistice;
- popularea Nistrului și Prutului cu pește, pentru prima dată în ultimii ani. Scopul este dezvoltarea ihtiofaunei și ameliorarea situației în râurile Prut și Nistru, precum și în afluenții acestora;
- instalarea a circa 2000 coșuri de gunoi în Chișinău, în apropierea stațiilor de așteptare a transportului public, pe bulevardele și străzile centrale, în parcuri, grădini publice ș.a. De asemenea, a început renovarea platformelor de colectare a deșeurilor, instalate în curțile chișinăuienilor;
- reabilitarea barajului lacului Ghidighici, care nu fusese reparat de peste 40 de ani și crea un pericol de inundare a Chișinăului;
- lupta constantă cu braconajul și mediatizarea constantă a cazurilor de vânat și pescuit ilegal;
- și altele. Pentru mai multe detalii, vedeți Raportul de activitate la UN AN de mandat ministerial.
Distincții
- Ordinul „Steaua României” în grad de Mare Cruce (2014). Cea mai înaltă distincție oferită de statul român și cel mai vechi ordin național, instituit in 1864 de Alexandru Ioan Cuza a fost acordată deputatului liberal pentru contribuția în promovarea limbii române și constituționalizarea acesteia. Traian Băsescu a declarat: „Este o onoare să-i decorez pe membrii Parlamentului de la Chișinău, care au inițiat documentația înaintată Curții Constituționale a Republicii Moldova pentru recunoașterea limbii romane, drept limbă oficială. Ceea ce ați făcut este extrem de important nu doar pentru Republica Moldova, dar și pentru România. Faptul ca limba română a devenit limba oficială a Republicii Moldova este un element puternic de identitate a unei națiuni”. Nici un basarabean în viață nu s-a învrednicit anterior de această distincție.
- Ordinul „Cuviosul Paisie Velicicovski” de gradul II.Este o distincție bisericească acordată clericilor și mirenilor care au întemeiat sau au contribuit la întemeierea noilor instituții de învățământ teologic în cadrul Bisericii Ortodoxe din Moldova.
Hobby
Valeriu Munteanu este un promotor activ al unui mod sportiv și sănătos de viață, îndeosebi prin alergare. A fost prezent la diverse maratoane și semi-maratoane, reușind să alerge un maraton complet (42km) în mai puțin de 4 ore.
„Acum ceva mai bine de un an, îmblânzind lenea și nehotărârea, am decis, împreună cu un prieten, să ne pregătim pentru a alerga pe distanțe mai lungi, punându-ne la încercare pregătirea fizică și rezistența”, a declarat Valeriu Munteanu la această temă.
Familia
Cea mai mare performanță a lui Valeriu Munteanu este familia, cu cele patru fiice — Camelia, Ilinca, Smaranda și Crăița.
„Cu sotia am facut acelasi liceu, dar ne-am intalnit mult mai tarziu. Mergeam cu acelasi tren cand ne duceam la Chisinau. Drumurile s-au despartit si ne-am reintalnit la Targoviste, la facultate. Eu am facut drept, ea administrare publica. Le spuneam la toti ca ea este fata din tren. Eu cred ca e o chestie atemporala intre noi, nu poti sa faci pe cineva sa te iubeasca sau sa iubesti, ori exista ori nu exista dragoste. Ne intelegem din priviri si discutam intotdeauna tot ce se intampla.”, a povestit Valeriu Munteanu, la o emisiune.
